Carusel

Furtuna pe mare si pe uscat. Captiv in infinit, pumnalul a reusit sa-ti strapunga ultimul sunet spre luntrea asteptarii. Cum poate un costum sa te minta? Oglinda te mangaie in acceptare, iti ascunde cusatura ce a incetat sa mai doara, cele doua jumatati te-au sleit de puteri intr-o tortura primitiva. Sardonic si triumfator scapi din vizor creatura uscativa din umbra, strangularea incepe sa-si faca efectul, intunericul iti inunda trupul, fantomele trecutului te incolacesc pe masura ce "ea" capata dimensiuni monstruoase. Tacere, isi etaleaza protuberantele supurande prin miscari sigure si amenintatoare. Imobilizat in eter te priveste cu ura si pofta, iti atinge trupul trecut prin toate stadiile turbarii, cand brusc o mana batrana iti cuprinde gatul si-ti sopteste: "nu-ti fie teama de tine". E prima data cand te privesti cu adevarat, inchizi ochii si simti cum "ea" isi pierde materia, devine proiectia unui om mic in pragul nebuniei.

Picaturi de apa serpuiesc noua creatie. Ai ajuns la mal...

Lyrics

Beware and listen what i have to say
Splintered minds are opening your way
Seduction is coming in a bloody chariot
To destroy the word of normality

Psychotic germs revenge in all forms
Open skies have brought the final schism
The war of blind people strikes
Listen my friend..can you hear it ?

The land of flesh and bones stopped breathing
Come, come on a wing singing
The mirror of time reflects what it wants
Preach freedom of speech to abolish lost mouths

Decide what to pick or the bubble will crack
Start thinking, i'm your panic attack
Angels of death bring hope and salvation
You better deny this fuckin creation

Dust in the wind, it's time to pay
Broken pages, too much to say
Collective brains recking in pain
Broken pages, release us in vain


-II-


Whisper slowly the name of death
Loose power and fall in disgrace
Only losers have a better judgement
When you are born incomplete

Phantoms of the past stigmatize my sins
Horror images embrace my poor sleep
The reality portal controlls every thought
Slavery for life is what they taught

My sins are no longer available
Sew your mouth and ears
Now you look so incapable
Enough with slavery and tears

Mystic mind flies above
Children have their own voice
Fantasy stabs under my skin
Wake up from this dream

Invisible souls keep coming
The machinery of chaos creates only pain
Impassive steps are walking by
Dazzled, living in cages..

The loose, Part I

Apus, masinarii solare isi inceteaza activitatea, verdele imbibat in mov se prelinge pe lentila ochelarilor mei, imensul glob de sticla se preschimba intr-un borcan aruncat la capatul universului. Poate e timpul pentru o vizita subterana, barurile trebuie sa-si ingrijeasca multimea depresiva.

In incercarea de a-mi folosi worm/mobilul constat o eroare, nu-mi recunoaste amprenta dentara. Astfel sunt nevoit sa comand un picamar umanoid, probabil cea mai proasta idee pentru o seara deja ratata.. La putin timp sunt poftit politicos in capsula de protectie, de un a.i. incapabil sa/mi simta scarba produsa de corporatia solar-age. Introdus in capsula imi cantaresc intreaga zi, cum Erpona m-a dat afara din apartamentul din Burn york cu tot cu hainele depresurizate, chitara touch screen, lentilele apple, antichitati dobandite cu greu din anul de glorie 2050 (a inceput revolutia solara).

Ametit, incerc sa realizez cum am ajuns deja la al treilea pahar de whisky, teleportat n-am fost cu siguranta, drogat? dar totusi, de un robot? Nu-i cu putinta. Imi simt trasnpiratia rece cum imi curge siroaie pe obrazul neras de saptamani, devine din ce in ce mai tentant ca as putea sa-mi pierd mintile. Singur, fara serviciu de 2 luni, parasit, lipsit de vreun sprijin, asta daca nu ii pui la socoteala pe cei cu care imi m inec amarul ocazional. Poate ca o vacanta ar fi binevenita, din moment ce am pastrat cu greu un cont bancar pentru situatii de criza. O ultima evadare spre un final cu mine pe post de purcelus de lapte, dar nu cu un mar in gura, ci un pistol. Simt doi ochi negrii arzandu-mi privirea in gol, barmanul imi spune ca sunt ultimul client si ca este nevoit sa ma dea afara daca ma opun.

Nu-mi pasa de atentionare, ma aplec peste bar, iar intr-o incercare esuata de a atinge o sticla, ma trezesc de partea cealalta, la picioarele barmanului revoltat. Cu ultimele puteri ii spun: whisky la mine!!! In schimb mi se ofera gustul de polietilen combinat cu sange. Mi-e prea greu sa-mi misc capul de pe postasfaltul umed asa ca prefer sa adorm pe nesimtite. Calatorii nebanuite se petrec in mintea mea, colti gaunosi intr-un peeling neincetat, omuleti rosii alearga fantome cu bonete din unghii umane, caini cu trup de sobolani ling acadele uriase in forma de clowni. O rasucire alintata ma face constient de faptul ca dorm intr-un pat sinistru cu baldachin, intr-un asternut de matase rosu aprins, intr-o camera intunecata, cu un candelabru asemanator unei creaturi luminoase din adancurile marilor. Aventura lsdiana isi ia sfarsit cand doi ochi de un galben polenic imi zambesc cald, atat de familiar incat imaginea mamei s-a plasat pe locul doi. Cu miscari insesizabile se aseaza langa trupu-mi strain, divin de tacuta.

O voce impaciuitoare imi spune ca masa e gata si daca am nevoie la toaleta, aceasta este imediat la dreapta dupa iesirea din camera. Fara niciun interogatoriu, vreun dubiu firesc comunicarii cu un necunoscut, cu siguranta nu ma trezisem, desi imi trecea prin cap si scenariul psihopatei pregatita sa ma transeze. Stupid, dar pe cat se poate de naiv, mi-am deschis gura inclestata in incercarea unui semi speech inteligibil, insa un multumesc cu accent texan nu facea parte din plan..atunci am realizat ca sunt cat se poate de treaz, in situatii de panica vorbesc in dodii, monosilabic si cu accente de coada vacii…

Imediat dupa gafa incontrolabila, fiinta cu ochii galbeni, usor amuzata, ma ridica spre iesirea din camera. Precum un catelus urmarindu-si stapanul cobor scarile gigantice din chihlimbar, recent lustruite, uimit de interiorul fastuos, eclectic, unic de ceea ce vazusem pana atunci. O masa in forma de scoica isi etala platourile doldora de preparate artificiale, numai ca acestea nu se comparau cu obisnuitele alimente de pretutindeni, erau cat se poate de reale!!!

Ceea ce m-a infrigurat poate mai mult decat intalnirea cu fiinta cu ochii galbeni, acum transformati intr-un cenusiu cimentos. Cine avea puterea sa procure alimente disparute de mai bine de 50 de ani?

Inainte de evidenta intrebare..Cum este posibil? mi-a pulsat o amintire uitata in sertarele inadaptarii, cum eu la 15 ani, obsesiv imi provocam arsuri in zona pieptului, metri intregi de banda adeziva imi inconjurau trupul silfidic, singurul moment de satisfactie urmand sa fie smulgerea barbara a pielii sangerande, mutilata de flacarile pozelor mele. Ultima data cand am incercat acelasi experiment am ajuns mai mult mort pe o targa flotanta. Atunci mama si-a dat acordul pentru operatia mea de transformare, momentul in care n-a mai contat ca eram un monstru abia constient, o flegma blocata in niste pereti straini, nu, aveam sa devin barbat. Gandurile mi-au fost brusc intrerupte de o aparitie cutremuratoare…

To be continued

The unseen

Femeie, 23-25 de ani, pantaloni si trench negru, plete "miscatoare", se roteste in draci acompaniata de 2 prietene fantasmagorice, usor in ceata, nu-si da seama cine sunt cu adevarat din cauza rotirii neincetate, euforice, orgasmice, cand dintr-o data in partea stanga a peisajului postapocaliptic se intrevede un separeu la inaltime, ce-ti inspira iz de loja antica, de parca insesi entitatile ii supravegheau inevitabila oprire...hipnotic isi pierde dinamismul, simtindu-si trupul si suflul extaziate, de o potenta sardonica. Ametita, unduindu-si tatuajele letargic, isi simte chemarea, o noua misiune de indeplinit. Batrana de atatea experimente esuate spre un ideal notoriu ajunge spre separeul intunecat unde isi cutremura trupul istovit urmat de o fata plecata si niste maini scurse de atatea ace "eliberatoare"..Brutal, i se spune: "Esti terminata!", viata ti-a fost supta precum un lapte cu ciocolata de un pusti prescolar..O alungare simtita, dar necrezuta pana in gustul cuvintelor arzand din vocea barbatului purtator al samantei unui alt condamnat...De ce ea? De ce acum? Dupa o eruptie de vagin satisfacut, haotic in propria-i rotatie pamanteana.. Fara glas sau chip de razbunare, inutila se ridica! Prinsa in bucla nepasarii, inertiei irealului, durerii fara expresie isi stabileste destinatia...Club underground, greu perceptibila atmosfera din cauza emanatiei hormonale, frustrarii adolescentine transpuse in solo-uri de chitara sfasietoare. Imediat avea sa se intample memorabilul.

Elisabeth avea sa-si incerce mostenirea, legenda ce o bantuia de la inceputuri.

Din rarunchii unei plapande creaturi scuipata din universul neintelesilor se scurse "sangerarea"..

"I'm the rock 'n' roll queen!!!"

Tacere primordiala, nimeni nu ii contesta blestemata-i natura.. o mare de oameni ii priveau chipul uimiti de avida dorinta de crezare nu in ei, ci in ea..in vesnicile fantasme ce o bantuiau de la inceputuri, pe campiile incapabilitatii. Uimita de reactia produsa, inca neincrezatoare...intra in bar, unde banalul ii strabate epiderma mai adanc ca niciodata. Sleita, se conduce spre un dormitor, habitat integrat barului pentru o comunitate precara, inceata in societate, unde prezenta unor paturi suprapuse si transpiratiei la comun reprezinta siguranta. Intrarea in camera ii ofera metamorfoza spre invingerea unei sensibilitati canceroase. Dureros Elisabeth devine un Tim Roth (specia Made in Britain) ce odata intrat pe usa fatalitatii - un caine vagabond isi plimba coada spre impresionarea noului venit, spre o eventuala masa interminabila...

Noul Tim isi ademeneste prada prin gesturi mai mult decat umane, vrajind stupidul animal spre un pat suprapus, purtator al tuturor scursurilor umane. Rapid, precum un criminal in serie, incepe sa-si violeze compulsiv prada. Suprema zoofilie brutala, unde toate basmele se pierd in mizerie...

The FUCKIN end!!!!!!!!!!

Golem cuprins de negura legii

Ecouri prafuite de vreme imprastie mireasma unei noi ere, o era nenascuta, ce-si ghideaza ombilicul spre proprii sateliti ai divinului absurd. Infatisat prin ridurile fiecarui muritor, ingerul mortii isi trage escatologic pelerina zdrentuita, un negru celest marcheaza actul pervers, fiecare atom se simte violat, reciclat in pantecele sordide ale unei batrane eterne..
Fantome ce suiera disperat un raspuns din mormant, suflete devorate in fiece secunda plang iluzoriul final..Un ciclu nesperat continua pe aceeasi scena a vesnicilor damnati, o piesa blestemata. Bratele unei negrese manevreaza fatidic dramele ce vor urma, mii de papusele incapabile sa-si descoasa buzele isi simt cuvintele apasand chirurgical. Libertatea face loc minciunii, negrul nu e negru iar albul nu e alb, perceptii indoctrinate isi vor avea iarasi succesul..
Creatii inutile mustesc orbeste enoriasi pe cand lorzii nu-nceteaza prin a-si pudra celebra masca. Insasi teava mintii in plina ascensiune de a-si aduna cat mai multe lesuri va zabovi o clipa, insa regurgitatia nu apare..mecanismul primirii neconditionate a fost atat de bine inradacinat incat e prea tarziu pentru idealurile independentei..Acceptiunea unei natiuni de sclavi, unde lantul devine accesoriu si nu limitare. Ochiul mintii s-a pierdut in etate..

Dream on..

Vid

Cosmarurile devin realitate! Oricat de stiristic ar suna, temerile iti sfasie pana si cea mai neinsemnata urma de a iesi din putrefactie. Te inchizi in spatiul alb, sigur, pseudoretardoartistic, razi grotesc la bucuria unei pete de culoare, fecale datatoare de speranta. Nu realizezi propria intemnitare, e o placere morbida de a te vedea esuat, cand un strop de preocupare ti-ar schimba rationamentul deja impaienjenit..Las, pana si in vis esti fugarit, incapabil de un somn sanatos, psihicul deraiat iti transmite imagini malformate, nicidecum vreun paranormal ieftin, dar gandul te incita, brusc iti creste cocoasa neadaptatului, un igor avid de recunostinta geniului mult prea ocupat de propria persoana, si atunci recunosti ipostaza sclavului, umilului acceptat. Oglinda nu-ti reflecta realitatea, costumul pe care-l porti e doar o publicitate falsa pentru eventualele intalniri cu ceilalti purtatori de costume proaste. Recunoaste prietene ca piesa asta de teatru pe care o traiesti constant a prins miros. E timpul pentru o spalatura interioara, now or never, the world is still fucked up but screw it, you need yourself...

Oricat de bulversat mi-e paragraful de mai sus nu pot sa omit sfarsitul verii ce a adus cu el amintiri placute, locuri nemaiumblate, experiente de la magnifice la socante de-a dreptul...dar asta-i farmecul, s-o mai dai si-n bara :))) (kate knows:D
..simt o oarecare malancolie ce-mi ataca epiderma, pentru mine 'inghetarea' anului e atunci cand vara isi da ultima suflare, restul lunilor nu mai conteaza...s-a mai incheiat un ciclu si tu esti tot aici, intr-o mediocritate fainoasa..Ce-mi place poate cel mai mult e polaritatea secventelor ce-ti trec prin fata ochilor zi de zi..Atatea semne pe care nu le observam, niste ignoranti...fantasticul se petrece putin peste crestetul nostru, traim intr-o lume oarba, setata pe certitudini si materialisme.
Cat o sa mai rezistam? legea spre disiparea sufletului a fost emisa..

Dream on..

I ain’t quite a ready for walking..

Nervozitati acide si boceli stupide, cam asa arata o scurta descriere a unui complexat societal.

De la diversele aberatii sau mai degraba - "sa flatulam putin din gurita", extragem persoane ce "si-au ingrijit" de-a lungul anilor plantatii de papadie in loc de a incerca autostrada oportunitatilor..Hai sa spunem ca esti setat sa nu vezi mai mult decat propria ograda, dar macar taci din gura - Things your mama never taught you...

Continuam prin a descrie diversi umblatori si ajungem la ??? bingo! egocentristii!!!

Cred ca toata lumea s-a aflat in situatia in care respectivul nu se mai opreste din lins propria imagine pan ce nu mai ramane pic de "jeg". Problematic e atunci cand esti un bun ascultator, implicit tolerant, damn! nu le mai tace gura. Acum depinde de stare, fie ti-e lehamite si te gandesti la ale tale sau iei atitudine si le tai macaroana.

Urmatoarea categorie ma scoate din minti! Muierile care se victimizeaza si fac pe copilitele, cand de fapt sunt pline de - scuzati expresia "spume". Revin la memoria fiecaruia prin expresii in genul: - sunt o neajutorata, dar de fapt vreau sa fiu prima-n linie..STOP - se bat cap in cap. Cum spuneam, atat de firave si de blajine, ce-i mai amuzant, unii chiar musca momeala:))))))

Totusi si naivitatea are o limita..si se prinde omu de idealul abscons al personajului. People=shit & me - the smartest. Oh, so funny :), parca merge o punga de popcorn.

E de ajuns o plimbare si dai peste diverse(i)..Nu-i asa ca-i fascinant? Fauna bucuresteana ne incanta tot timpul ochii, dispusa sa ingretoseze si marginalizeze explemplarele cu pic de simt..

Sa domneasca haosul !!! sa macelarim tot ce ne sta in cale, era retardului nu e departe...( idiocracy) Hahah, asta mi-a amintit de ceva, la un moment dat aveam un clip pe youtube si tot primeam commenturi dezaprobatoare de la americani, da, recunosc pozele din el le cam terfeleau natiunea. Ceea ce n-am inteles, de ce sa te basici tu pentru greselile din sfera politica. De exemplu noi, n-avem nicio vina ca "liderii sunt de cacat", ok se ridica problema ca noi i-am votat. Dar cand din toate relele alegi raul cel mai mic stii clar ca nu te va astepta un viitor infloritor, sa nu mai punem problema ca suntem reprezentati de tigani. Asta nu ne face pe toti gandaci ce trebuie rapusi la prima vedere. Revenind la commenturile alea, dc n-a pus unul problema altfel. Sa recunoasca ca nu este chiar taramul covrigilor in coada dar in acelasi timp sa-mi dea exemple concrete ale lucrurilor bune, sa se mandreasca cu ceva anume, nu sa admiti ca tara ta e nepatata. E atat de usor sa te oftici ca idiotu, un impuls nationalist ce nu duce nicaieri, pur si simplu ti-a fost impregnat din frageda copilarie, asa ca spun wrong!!

Hai sa mergem la lupta din avantul dreptatii dar nu stim pentru ce luptam..kinky :)

Out of my body

Sal'tare !..asteptam momentul popcorn de ceva timp..era nevoie doar de putin ulei si uite cum sar dom'ne cuvintelele..dar sa nu exageram.

Cu ce sa incep ? prea multe, prea putine de mentionat. Incep cu noua achizitie sau obsesie ? depinde de interpretare..anyways, cu ocazia "una noapte moca ce muzeu doreste inimioara", am ales Mnac..unde un nene imi "zgarie" retina..domnul, personaj manat de convingeri bine patentate si nonconformiste, nascut evident cand nu trebuia...recunosc, putin excentric pana si pentru cei mai open minded, m-a atras nu prin scarbosenia actiunilor sale, ci prin acel curaj considerat total nelalocul lui.
In definitv, ce ne opreste ? si nu haotic..pentru o cauza anume ! Pentru o privire mai ampla va invit sa cititi urmatoarele:


Günter Brus (born September 27, 1938, Ardning, Styria) is an Austrian painter, performance artist, graphic artist and writer.
He was the co-founder in 1964 of Wiener Aktionismus (Viennese Actionism) together with Otto Muehl, Hermann Nitsch and Rudolf Schwarzkogler. His aggressively presented actionism intentionally disregarded conventions and taboos. Sentenced to 6 months in prison after the "Kunst und Revolution" event at the University of Vienna in 1968, he fled to Berlin with his family and returned to Austria in 1976. Brus urinated into a Glass then proceed to cover his body in his own excrement, and ended the piece by drinking his own urine. During the performance Brus also sang the Austrian national Anthem while masturbating. Bruce ended the piece by vomiting and his arrest. Through this piece and other performance works Brus hoped to reveal the still fascist essence of the nation. Brus also was editor of the "Schastrommel" (author's edition) from 1969 on. In his "Bild-Dichtungen" he achieves a synthesis between poetry and painting.
Brus was awarded the Grand Austrian State Prize in 1997. Most of his works contain aspects that are seen as controversial and out of ones comfort zone but this just seems to add to the somewhat endearing factor of his Art.
Trecem rapid la o alta manifestare, de natura neidentificata sau poate nu..

Recent ma incearca o multitudine de stari irationale, sa fii perfect constient ca nu ai ce cauta in trupul ce l-ai slujit mare parte a vietii cat si a rutinei zilnice, eu cel putin ma simt plasata intr-o viata ce nu este a mea, am momente cand ma simt straina in propria camera, ma trezesc plutind undeva in neant, blocata intr-o bula de realism intruchipat. Vreo eroare in sistem ? (Matrix :)
Nu stiu...dar uneori ma simt la limita logicii si a facultatilor mintale, intregul proces al adaptarii fortate ma chinuie groaznic. Oricat m-as stradui sa redau intr-o nuanta cat mai credibila ma tem ca tot cliseic suna...sa nu apartii propriului organism, ciclului vietii, cel putin asta ni se spune...nu va indoiti, e REAL ! oare ? nu e doar un basm frumos inchegat ? asta imi aminteste de un vis..

2 persoane aflate in metrou, una dintre ele prezentand o jumatate de obraz distrusa, catusi de putin afectata, doar tehnologia ii putea oferi fara niciun efort reconstituirea..brusc, personajul cu nr 2 ii face o confesiune..
- Traim si suntem o minciuna, rasa umana si-a cunoscut sfarsitul acum 500 de ani, extraterestrii ne-au studiat de-a lungul timpului constatand complexitatea speciei imediat dupa extinctia datorata omului in mare parte..concluzia? In prezent suntem o societate clona, un experiment teatral, amuzament pentru papusarii creatori. Si totusi dam dovada de aceleasi slabiciuni...vesnicul farmec uman..
Va spune ceva sau nu, eu cred ca se leaga cu cele spuse mai devreme. Un real ajutor in intelegerea si acceptarea situatiei difuze a fost Mr. Phillip K. Dick, si nu vorbesc neaparat de carti, ci printr-o privire asupra vietii lui, e placut sa te regasesti, desi a cochetat pe aleile schizofreniei..

Cum planul incertitudinii a fost atins nu pot sa nu-mi exprim nostalgia calatoriilor, o nerabdare infantila ce va fi satisfacuta odata cu venirea lui iulie. Cand perioada concertelor ma va duce spre sibiu si tg mures. Aleluia, era si timpul pentru o evadare !!!
Tin sa fac o recomandare, pentru cei ce n-au vazut filmul - Vincent & Theo, urmariti-l !!!
Gata cu aberatia ! :)
Dream on...
King Diamond ?? anyone ?

Hey you, out there in the cold...

Getting lonely, getting old...and so on..

Probabil e timpul pentru o schimbare de peisaj...cel putin asta imi dicteaza mecanismul..Ce te faci atunci cand incerci sa pastrezi aceeasi acuratete asupra vietii tale dar brusc ceva s-a fisurat ?..incerci sa-ti mentii echilibrul in continuare...chiar si atunci cand plasa a disparut ?
Nu, esti vandut ridicol unui alt negustor, negustorul timpului, clownului reincarnat...
Constiincios din fire bagi de seama eroarea..NU mai esti tu !!! Destinatia a luat sfarsit, e vremea sa renasti intr-o odioasa realitate, o panza pictata prea adanc, ce-ti invadeaza sinele in culori grotesti, o infectie inmuiata in prea mult ulei...o masinarie ce produce la infinit imagini pe placul haosului...blestemat intr-o pictura stearpa, de unde nu poti sa iesi pana ce nu ti-e stabilit un alt traseu....vierme aruncat in reguli, incapacitate de-a spune EU, doar eu...eu si propria nebunie, inchizi ochii si simti ca cineva vrea sa te traga de picioare, moment in care totul se opreste, mintea se elibereaza, e alb !!!! mesaje pana atunci ignorate prind forma..peretii capata elasticitate modelandu-te in mii si mii de stari, magie in stare pura, imponderabilitate...prins in alta dimensiune, departe de material..constati ca toate visele si dorintele ce-ti chinuie fiinta sunt zero...esti impins in bucla superioara....Nu-i asa ca-i bine ?? Fara masti....fara fasoane
Nu-i de mirare ca avem o viata nefericita...ne ocupam atat de rar de spirit...

Marionete intr-o lume cerebrala..

****EXtraordinar Soulfly, putin cam dezamgita, aceeasi poveste ca si la Judas...fiind fan ma astept la ceva WOW...dar nu pot sa ma plang, l-am vazut pe Cavalera :)

Attitude & Respect

Luni, 16 martie are loc concertul Soulfly la Sala Polivalenta, moment grandios pour moi.
Fan Max Cavalera cat si Soulfly (de cand a plecat din Sepultura:(..)..m-am decis sa il omagiez a little :)

Jumpdafuckup and fight !!
O sa revin (sper) dupa concert..:)
Now - Prophecy ! - Enjoy...

Astenie..

Howdy !

Lene..frumos inceput, nu ?
Intr-un sictir total am hotarat sa-mi sangerez un pic degetelele..Astfel revin rar, ca de obicei...pentru a ma scarbosi de ce-am scris. Trecem usor, ca pasii unui retardat...si spun !
I fuckin love David Lynch, un nene regizor psihopat..Nu va recomand Inland Empire...
Intamplarea face ca l-am vazut de curand, inconvenientul - te plictisesti inevitabil..
Dar sa spunem ce mi-a placut...discutiile aparent fara sens ce se joaca (la modul sadic) parca cu bietul creier neinitiat, pe post de boschet in labirintul mintii lynchiene..
Nenea asta reuseste sa surprinda niste prim planuri geniale, si ma refer pana in cele mai mici detalii posibile..parca isi sculpteaza personajele...Maestru in a scoate la iveala grotescul, eu am ramas fixata pe dantura pesonajelor(stiu, suna ciudat), nu vorbesc de colti sau tampenii din astea ieftine, ci de nuanta aparte, ranjetul te scarboseste, gingiile si luciul intretinut de saliva, evidentierea defectelor intr-un mod atat de subtil incat nu-l poti explica...continuam cu fata...ridurile, rujurile care se intind usor peste linia buzelor, ochii impaienjeniti, privirile hulpave, transpiratia..toate acestea expuse vulgar, ti-e scarba pur si simplu de natura umana, demonicul se afla la el acasa...Un personaj "aparte", ce te atrage de-a dreptul in mirajul bolnavilor psihic este domnul aflat la o masa dicutand cu o dom'soara cu un cutit in burtica...genul acela de pervers patologic, luat parca din creatiile lui andrjez...o fata imensa ce te ingretoseaza din prima, zambetul retard si obrajii definiti, imaginea calaului dornic de a lua vieti, satisfactia bolnava de a prinde in plasa naivii...Totusi, cred ca cea mai ciudata aparitie este doamna de la inceputul filmului. O poloneza cu o engleza stalcita, ochii iesiti din orbite, grimasele unui cunoscator al "experientelor" dantesti..Subiectul in sine nu mi s-a parut original, poate aparitia oamenilor-iepuri, insa portretizarea de nota 10. Lynch ne prezinta o actrita aflata in cel mai stralucitor moment al carierei, reuseste sa primeasca un rolul principal intr-un remake al unei productii poloneze blestemate - "47". Acest film nu a fost finalizat niciodata din cauza unei tragedii pe platourile de filmare, actorii principali fiind ucisi, respectiv cuplul. Interesant este faptul ca actrita se indragosteste de partenerul din film, iar viata ei incepe sa semene din ce in ce mai mult cu subiectul filmului. Ar mai fi multe de spus, David Lynch este cu siguranta un vizionar cat si si un extraordinar cunoscator al naturii umane, sau mai degraba a deviatiilor psisihice..
Am uitat sa mentionez, soundul specific apasarii, te oboseste de-a dreptul, un "bazait" ce-ti freamata intreg trupul, un purgatoriu cinematografic..

So daca nu aveti ce face...uitati-va...2 ore si 40 de minute de angoasa...:)

Bye..

La rascruce..

Salutare popor !

S-a scurs ceva vreme...Ma tot strofoc sa gasesc o introducere mai buna dar nu-mi iese, asa ca o sa para cam din topor, dar cel putin firesc...
Perioada de dupa revelion, sau mai exact luna februarie a fost incredibil de plina, un bagaj atat de complex incat m-a coplesit de-a dreptul...In principiu lucrurile s-au desfasurat surprinzator de bine: concerte, scurt metraje, concursuri and so on...Partea proasta este ca am inceput sa resimt oboseala, rutina de zi cu zi, aceeasi ora, aceleasi tabieturi...Vreau sa citesc, mult...sa pierd notiunea timpului...momentan ma rasfat cu "A faint cold fear" - foarte buna cartea - genul acela de investigatii complicate, unde nimic nu e ceea ce pare, oroarea nu-ti ofera niciun ragaz, crimele mergand lant, descrierile sunt extraordinare...am mentionat ca sunt scarboase :D ?
Si-ar mai fi o carticica foarte draguta - "Omul ilustrat", povestea te patrunde de la inceput, fiindu-ti prezentat personajul principal - un tip blestemat de o vrajitoare, pedeapsa ? sau mai bine spus, ceea ce a vrut la un moment dat personajul - un tatuaj....intamplarea face s-o intalneasca pe aceasta vrajitoare venita din viitor nerabdatoare in a-i aplica un tatuaj si nu doar unul..ci pe tot trupul, si nu orice fel de tatuaje, acestea sunt magice, se misca, au propria viata, iti poti vedea viitorul in ele sau povestile unor oameni din viitor sau alte dimensiuni...Ma opresc aici...va las sa incercati pe "pielea" voastra povara personajului...
Tot incerc sa vad filmele nominalizate la Oscar, cred ca ma tine ceva...inca n-am reusit sa le vad pe toate, si spun la categoria cel m bun film....M-a impresionat "Slumdog Millionaire", lucru ce rar mi se intampla, mi s-a parut foarte inchegata povestea, au reusit sa transpuna cu exactitate sentimentele personajelor, muzica - de nota 10, si sincer mi-au placut mai mult pustii, prima etapa daca v-ati uitat la film, inocenta specifica pustilor, luarea deciziilor la o varsta atat de frageda mi s-a parut o incercare foarte dificila. In fine, trebuie vazut. HAHA, cred ca faza cea mai socanta dar in acelasi timp pusa acolo unde trebuie si cand trebuie a fost cea din toaleta, mai exact momentul cand se arunca in groapa cu...stiti voi...si bineinteles urmarea, dobandirea autografului :).
Altceva...un regret personal ce sper sa se rezolve in curand plus incapacitatea mea de a reactiona in fata unor situatii mai mult sau mai putin normale...dar lucrurile acestea ma vor bantui pentru totdeauna asa ca ar fi inutil sa tin pasul cu ele...
Astept sa se termine programul si sa ma duc la o lansare de carte...c ya Ada :D

Bye, dream on people...

Time for...what ?

Ho ho ! Dragii cui vreti voi...(lasati fanteziile sa curga..)

Tot nu inteleg, ce-i atata nebunie pentru o cifra ?? ok, din 8 s-a facut 9...weee let's celebrate !

Mda, recunosc e dragut, doar te distrezi si consumi cat vezi cu ochii...

Wishes ?? Chiar nu stiu..un lucru e clar, moreeee from this life !

Sunt blocata constant de 2 camioane pline ochi de ganduri inutile si apasatoare ca ceva a plecat si a venit altceva...a draq legea compensatiei..Acel sentiment ca odata incheiat un capitol e ca si cum n-ar fi existat, acum depinde de tine daca vrei sa-l reiei, well that's how i feel..

A doua oara n-ai nicio garantie, esti altcineva, vrei altceva desi tanjesti dupa acea poveste, sentimentele aferente, doar ca nu poate fi the same, e imposibil, schimbarea si-a pus pecetea, drastica si tot timpul instabila...

Simt un iz de depozit uman, unde gasesti lucruri uzate dar practice, altele mai bune, altele mai putin bune, dar ca tot e decent. Doar mai repari o chiuveta, o usa, un scaun..ce ne-am face fara ele ?? Un conglomerat de vechituri marcante ce se hranesc unele din altele si au grija sa faca loc si altora, astfel straturi, straturi piramida conjugala sculpteaza cu iscusinta ridurile adanci, un cumul inevitabil, prevestit, acceptat !

Gata, calea e prea labirintica, ma opresc spunand ca vreau sa zbier, asta am simtit astazi la serviciu, voiam sa urlu, sa cant, sa ies din rolul angajatului, simteam cum mutenia incatuseaza strigatul eliberator, implozii necontrolate...si nimic. A trecut...Se semneaza cumva vreun contract odata venit pe lume cu vreo banda de scotch interminabila ?? sau m bine spus calusul invizibil ?Release the beast man ! :)

Cum aberatiile mai au si sfarsit decid sa inchei pana nu ma dau cu capul de pereti.

***Dream on people***

"Oh let the sun beat down upon my face

stars to fill my dream

I am a traveller of both time and space

to be where i have been

To sit with elders of the gentle race, this

world has seldom seen

They talk of days for which they sit and

wait and all will be revelead..."

Let the fish talk..

Din coltu' mintii..

Je me vide de moi-meme - Jean Favre

Dupa cum bine simtiti sau nu, ne aflam in plina campanie feelingoasa, care mai de care incearca sa-si stoarca creierii cu mesaje cat mai crestine si pacifiste, 1. who cares, 2. atat de fals, let me understand, ce rost are sa dai un mesaj ce clar l-ai luat de pe net cu urari ce sigur nu le impartasesti sau intelegi, si nu ma refer la persoane ce se vad relativ des, ci acele persoane pe care le-ai intalnit la un moment dat sau le vezi din obligatie. Si uite cum dupa un an intreg apare un mesaj din asta ce se vrea a-ti topi inima. Amuzanta situatie, cum toate meschinariile sunt eliminate asa dintr-o data si te napadeste o dragoste interminabila pentru semenii tai. Nu degeaba se spune "Jesus saves" :)...Urmeaza continuarea, hippiotii de ocazie asteapta nerabdatori un raspuns la fel de cristalin si "omenesc"...apoi sarbatorile sunt o reusita. Uite dom'ne ca ma m tine minte...n-as fi crezut..Si cum bunatatea cereasca se coboara in sufletele si inimile lor incep sa bea si sa manance ca porcii, odata terminate zilele de curatare (recomand Vanish) se reiau activitatile obisnuite: stirile de la ora 5 ??

People, bagati un ochi la True Blood (serialul) - asta pentru cei care nu l-au descoperit pana acum, mi-a placut la nebunie. Din pacate are doar un sezon a cate 12 episoade, dar prin vara apara continuarea..
Spre final, ce sa va zic...somn de voie zilele astea !
Dream on..

Pebbles

Din seria "revelatii casnice"...
Ma tot chinuie un lung sir de intamplari relativ banale. Prima reactie de natura "wait, that's somethin man" s-a intamplat cu ceva saptamani in urma. Se facea ca spalam ceva in chiuveta (deja nu va mai puteti dezlipi de ecran, va cred ;)) si cum rabdarea nu prea exista am pus mai mult detergent decat trebuia, brusc primul gand a fost ca vai fac risipa. Seara cum face tot omu, adica ia la rand ce tampenii a spus/facut sau nu in ziua respectiva a aparut beculetul ! Tring !
De ce acordam atat de multa importanta daca am pus mai mult sau mai putin detergent ( nu numai, alt exemplu gasiti voi..) Atunci am realizat cat de prinsa sunt in realitate, in nevoi, in grija, precautie, atentia pentru ziua de maine...Chiar nu conteaza, maine poate te prabusesti, viata nu inseamna - vai ce ma fac ?! Ne imbrobodim cu reguli, construim bariere acolo unde nu ar trebui.
In principiu, go with the flow people, nu se intampla nimic grav daca o mai iei pe aratura, drumul si-asa e prea scurt, ne incurcam in sireturi cand putem sa folosim fermoarul..
Urmeaza mai mult sau mai putin o reclama la Fanta, desi n-am vrut..
Beau de ani de zile Fanta, ca multa lume de altfel.

Ciudatenia s-a petrecut saptamana trecuta, pentru prima data am simtit un miros puternic de portocale, real oranges, a fost o experienta inedita, de parca nu m-as fi folosit la maxim de miracolul olfactiv, apoi senzatiile au mers mai departe, cand am luat o inghititura era diferit, and i said to myself..si nu-i sanatoasa, bun trick..Dar m-am bucurat ca un copil de-o ciocolata intr-o zi ploioasa, si asta-i de ajuns, ca portocalele nu prea sunt in sticla partea 2a...
In rest monotonie...vremea nu are de oferit prea multe, nici timpul, nici cheful, e gri these days...
Dar cald si pasnic, cum nu-mi place mie :)
Till next time..dream on..

Bathory - Foreverdark woods

More than a feeling...

Da ! Am ramas blocata de la Madagascar 2...hehehe...pinguinii...
Partea II-a n-a fost atat de spectaculoasa, ca toate sequelurile de altfel, insa mi s-a parut mult mai complexa, incepand cu kila de personaje pana la situatii si sentimente neintalnite in prima parte. Scenele cele mai haioase ? ei bine, hipopotamul cuceritor si faza cu pinguinul "mort" si tot tacamul ( oul, "sangele"...) ..sa nu uitam de prince Julian, un element foarte important, Mort and so on...Ce nu mi-a placut ? Tehnologia...sunt anumite scene (telefoane...) ce nu-si au rostul...
Cele patru animale clar si-au incarcat bateriile si ne-au mai dat o portie de ras !!! Altceva ? va spun mai tarziu..
Trecem la Into the Wild - exceptional, s-a facut multa tevatura cu filmul asta..n-as fi crezut, btw - e vechi, '07..spre rusinea mea n-am apucat sa-l vad pana mai alaltaieri..
Multa poezie, filosofie...si culmea, REAL la origini, pe mine cel putin m-a pus pe ganduri, tot periplul personajului principal, gandurile sale, cum reusea sa aduca ceva nou, radical in viata celor intalniti..genial ! 2 ani pe drumuri, aproape de sine, aproape de natura, lipsit de material, societate, reguli, o familie cu "handicap"....Cum propriile credinte ajung sa te distruga...
Cuvintele sunt de prisos...great work Sean Penn, watch the movie !

Cat despre mine, sunt intre stari...incep sa simt schimbarea, nu fizic pe cat psihic, visele se sparg pentru a-si face loc rEALITATEA zbarcita si nedreapta.Si te intrebi...eu unde sunt ?? :) Filmul asta nu-i pe gustul meu..dar e al dracului de extenuant si practic...and u become a butterfly...oh DIE ! :D

To be...

Memoriile unei...

S-a intamplat sa cunosc o persoana ce m-a pus treptat pe ganduri..
Un om cu o viziune opusa realitatii, cu credinte de panou publicitar luminos..avea o dorinta arzatoare de a obtine tot timpul ceea ce nutrea, insa intamplarile nu se desfasurau intotdeauna dupa cum erau schitate.
Nu intelegea ca imprevizibilul e o forta puternica, gandea ca soarta e cinstita, ca oamenii au acelasi sistem de valori, fals ! Se situa in viitor, planurile erau deja facute, mintea-i juca feste creand o realitate proprie, pana cand evenimentele viitoare au devenit prezente si zidul cruzimii a zdruncinat toate fanteziile..
Avea o ambitie de neoprit si deseori spre lucruri ce nu aveau un final fericit, un personaj crispat, intr-o lupta interioara continua, intr-o cautare dureroasa a notorietatii pentru a se simtii bine cu el, se simtea sugrumat de neputinta, voia sa strige -POT mai mult- ! dar ceva inlantuia glasul puternic.
Povara inutilului devenea tot mai grea, piticul sageta puternic peretii abdominali, rauri de sange complotau spre scurgerea in marea libertatii..nu mai era mult..
Glasul avea sa razbata...

** Yey ! m-am angajat !! gresesc daca spun ca-mi place ;)))...??




Johnny Cash - God's gonna cut you down
&
If you could read my mind

pRoblems

Am o problema dom'ne...i'm a priest hater..si de o luna numai de ei dau pe strada. Cred ca e o conspiratie ;))..iar faza cu ura n-ar fi atat de adanca, dar in ziua respectiva imi merge prost, so wtf ??? M-am tot intrebat, merg eu prin locuri superpopulate si e normal sa-i vad ?? Hm..cred ca ar merge un sondaj de opinie..
Si daca stau bine sa ma gandesc e poate tocmai scarba care mi-i aduce in fata ochilor, te temi si "fiara" apare. Totusi nu-i o fobie..e sentimentul ca ziua mi s-a dus draq cand vad vreun individ cu "rochita sau cilindru in cap".
Problema totusi are nuante mult mai vechi..e a fuckin superstition, si culmea eu nu cred in ele !!! damn, asta m-a imbrobodit se pare..se spune ca daca vezi un preot pe strada iti merge prost..cat de retardat !!! credeti-ma, stiu !! Ciudat e faptul ca poporul roman e majoritar crestin, deci o figura bisericeasca n-ar avea in niciun caz vreun caracter negativ...se bat cap in cap !! Asa ca fac un apel catre personajele astea: stati in biserici !! E clar, am luat-o razna.
Am devenit o paranoica, vad prea mult in lucruri in care probabil nu-i nimic..am pierdut de ceva vreme contactul cu realitatea, ma simt ca un android, vorbesc fara sa stiu ce si cum, fara expresii, sentimente, tinichea umblatoare, ma uit in gol mare parte din zi, tot ce mi se intampla par secvente de film, uneori nu-mi vine sa cred si ma intreb de ce sunt acolo si de ce vorbesc de parca n-ar conta, doar e un film, u can do everything...i lost my mojo :((((
Si cum starea de planta agatatoare n-ar fi tragica ma seaca si lumea la cap..leave me alone people !!! vreau sa vegetez si sa prind mucegai, poate ma trezesc !!!
Altceva ? Vreau sa cant..a well pana vineri mai e putin ! :) (e pe vine prima noastra piesa inregistrata in studio:)
Bye..\m/

Fade..

7 octombrie...aproape 8.

Calm, exact ca un rebus...
Rutina se spala in acelasi lighean uzat, ii ofera siguranta unei neveste ascultatoare.
Niciun semn de vreun val...marea e linistita, tacuta, simti cum iti scurtcircuiteaza muschii, iti devoreaza golul, nu te doare..te adanceste si mai mult in...siguranta !!! Unde sunt furtunile ?? teama, stresul, palmele ude, timpul prea putin, singuratatea dulce, tragedia, suferinta sfarsita in acceptare..testele...
Nu vreau sa fie BINE, acel bine molcolm ce ma doboara little by little..
Orele se scurg inutil de placut..
No purpose, no game, no appetite..just a fuckin serene way..
Tsunami, come n get me..

Why ?


Arizona Dream Soundtrack - In the deathcar
Windir - Byrjing

RIP Richard Wright ( 28 July 1943 - 15 September 2008 )

http://en.wikipedia.org/wiki/Richard_Wright_(musician)

Farewell crazy diamond...